
Sistemul educaţional în Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte dificilă. Chiar daca tinem cont de faptul că în ultimii 7-8 ani cheltuielile pentru educaţie au crescut semnificativ de la 4,7% din PIB în 2000 la peste 8% de PIB în 2008 lucrul acesta nu a permis ameliorarea situaţiei în domeniul educațional.
Astfel în prezent peste 80% din bugetul şcolar este utilizat pentru remunerarea muncii, iar resursele rămase sunt alocate doar pentru strictul necesar: încălzire, electricitate şi hrana copiilor. Şcolile nu dispun de minimum necesar pentru procurare de materiale didacatice şi asigurarea tehnico-materială, drept consecinţă este compromis procesul de studiu, iar calitatea educaţiei lasă de dorit.
Sunt mai multe motive de ce se întâmplă acest lucru, însă în opinia noastră un motiv de bază îl constituie schimbările demografice dramatice prin care trece Moldova. Până în anul 2015 numărul copiilor de vârsta şcolară se va înjumătăţi faţă de maximile anilor 1995-2000.
Respectiv reţeaua şcolară în Moldova a fost dezvoltată conform evoluţiilor anilor '90 când numărul de copii creştea continuu şi aparent într-un viitor apropiat putea ajunge la un milion de copii. Însă după anul 2000 numărul de copii de vârsta şcolară a început să scadă continuu, proces care se va tempera doar în 2015, când numărul lor se va stabiliza în varianta optimistă la 450 mii, iar în varianta neutră 400 mii copii.
Dacă 5 ani în urmă numărul mediu de copii într-o scoală era de 425 elevi, atunci în prezent numărul lor se apropie de 300 copii. Respectiv au crescut enorm cheltuielile de întreţinere curentă per/copil.
Continuă să scadă numărul mediu de elevi în clasă şi numărul de elevi la un profesor. După ultimul indicator stăm cel mai prost atât pe plan european cât şi regional.
Fără o reformă de optimizare a reţelelor şcolare, care ar ţine cont de: 1) Evoluţia numărului de
copii de vârsta şcolară, 2) sistemul nou educaţional de 3 trepte (şcoala primară, gimnazială şi liceală) nu este posibil menţinerea nivelului edcuaţional la un nivel acceptabil.
Tergiversarea reformei va condiţiona:
1. Creşterea cheltuielilor educaţionale , ca volum şi ca pondere în PIB
2. Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea tehnico-materială şi didactică a şcolilor
3. Marginalizarea profesorilor, veniturile cărora vor scădea continuu faţă de nivelul mediu
si per total degradarea calităţii de instruire în instituţiile şcolare.
P.S. În anumite raioane ale republicii în următorii 5 ani de zile numărul de copii de vârsta şcolară se va reduce cu până la 40%.
Astfel în prezent peste 80% din bugetul şcolar este utilizat pentru remunerarea muncii, iar resursele rămase sunt alocate doar pentru strictul necesar: încălzire, electricitate şi hrana copiilor. Şcolile nu dispun de minimum necesar pentru procurare de materiale didacatice şi asigurarea tehnico-materială, drept consecinţă este compromis procesul de studiu, iar calitatea educaţiei lasă de dorit.
Sunt mai multe motive de ce se întâmplă acest lucru, însă în opinia noastră un motiv de bază îl constituie schimbările demografice dramatice prin care trece Moldova. Până în anul 2015 numărul copiilor de vârsta şcolară se va înjumătăţi faţă de maximile anilor 1995-2000.
Respectiv reţeaua şcolară în Moldova a fost dezvoltată conform evoluţiilor anilor '90 când numărul de copii creştea continuu şi aparent într-un viitor apropiat putea ajunge la un milion de copii. Însă după anul 2000 numărul de copii de vârsta şcolară a început să scadă continuu, proces care se va tempera doar în 2015, când numărul lor se va stabiliza în varianta optimistă la 450 mii, iar în varianta neutră 400 mii copii.
Dacă 5 ani în urmă numărul mediu de copii într-o scoală era de 425 elevi, atunci în prezent numărul lor se apropie de 300 copii. Respectiv au crescut enorm cheltuielile de întreţinere curentă per/copil.
Continuă să scadă numărul mediu de elevi în clasă şi numărul de elevi la un profesor. După ultimul indicator stăm cel mai prost atât pe plan european cât şi regional.
Fără o reformă de optimizare a reţelelor şcolare, care ar ţine cont de: 1) Evoluţia numărului de
copii de vârsta şcolară, 2) sistemul nou educaţional de 3 trepte (şcoala primară, gimnazială şi liceală) nu este posibil menţinerea nivelului edcuaţional la un nivel acceptabil.
Tergiversarea reformei va condiţiona:
1. Creşterea cheltuielilor educaţionale , ca volum şi ca pondere în PIB
2. Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea tehnico-materială şi didactică a şcolilor
3. Marginalizarea profesorilor, veniturile cărora vor scădea continuu faţă de nivelul mediu
si per total degradarea calităţii de instruire în instituţiile şcolare.
P.S. În anumite raioane ale republicii în următorii 5 ani de zile numărul de copii de vârsta şcolară se va reduce cu până la 40%.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu